Un deviz de renovare se citește de jos în sus: întâi te uiți dacă totalul are lângă el o listă de operații cu cantități, și abia apoi la cifră. Un document care începe și se termină cu o sumă nu e un deviz, e o promisiune — și n-ai cum să compari două promisiuni între ele.
DOCUMENTUL PE CARE ÎL SEMNEZI
Cei mai mulți oameni compară oferte uitându-se la ultimul rând. E cel mai firesc lucru din lume și e cea mai sigură cale de a alege prost: oferta mai mică e adesea mai mică pentru că are mai puține rânduri, nu pentru că cineva lucrează mai ieftin.
Mai jos e ce trebuie să conțină un deviz corect, ce lipsește de obicei din cele proaste, și întrebările pe care merită să le pui înainte să semnezi. Sunt aceleași indiferent cine face lucrarea.
Ce trebuie să scrie într-un deviz
Un deviz utilizabil are aceleași elemente, oricât de mică e lucrarea:
- Operațiile, una câte una. „Demolare pereți despărțitori”, „hidroizolație baie”, „montaj gresie”, nu „lucrări diverse”.
- Cantitatea fiecărei operații, cu unitatea ei: metri pătrați, metri liniari, bucăți. Fără cantități, nu ai ce compara și nu ai ce verifica la final.
- Prețul unitar și totalul pe rând. Așa se vede unde se duc banii și ce anume ai putea scoate dacă bugetul nu ajunge.
- Ce e inclus în manoperă — consumabile, protecție, curățenie, evacuare moloz — și ce rămâne în sarcina ta.
- Termenul, exprimat în zile lucrătoare, cu condițiile în care se schimbă.
- Garanția, cu durata și cu obiectul ei. A noastră e de 12 luni de la recepție și acoperă execuția.
- Modul de plată, pe etape legate de stadii verificabile, nu de date din calendar.
Dacă lipsesc cantitățile, restul nu mai contează. Un total fără cantități nu poate fi nici verificat la recepție, nici comparat cu altă ofertă, nici contestat dacă apare o problemă.
| Rândul din deviz | La ce îți folosește |
|---|---|
| Operația, numită concret | poți compara oferta cu alta, rând cu rând |
| Cantitatea, cu unitatea ei | poți verifica la recepție ce s-a făcut |
| Prețul unitar și totalul pe rând | vezi de unde vine suma și ce poți scoate |
| Ce e inclus în manoperă | afli ce NU mai trebuie să cumperi tu |
| Termenul, în zile lucrătoare | știi când îți recapeți casa |
| Garanția, cu durata și obiectul ei | știi pe ce te poți întoarce |
| Modul de plată, pe stadii | plătești pentru ce s-a făcut, nu pentru cât a trecut |
Diferența dintre estimativ și ferm
Un deviz estimativ se face pe informații parțiale — o discuție la telefon, niște poze, un plan. E util ca să știi dacă vorbim despre același ordin de mărime, și atât. Un deviz ferm se face după vizionare, când s-a măsurat și s-a văzut ce e în pereți.
Confuzia dintre ele produce cele mai multe conflicte din branșă. Cineva primește o estimare, o ține minte ca preț ferm, iar când apare devizul real se simte înșelat. De asta merită să întrebi direct, din prima propoziție: documentul ăsta e estimativ sau ferm, și ce anume trebuie să se întâmple ca să devină ferm.
Noi nu dăm preț ferm fără vizionare. Nu e o politică de vânzare, e singurul mod în care cifra spusă la început rămâne cifra plătită la final.
Ce lipsește din devizele proaste
Câteva lipsuri se repetă atât de des încât devin semne de recunoaștere.
- Pregătirea suportului. Cel mai frecvent rând absent. Fără el, oferta pare mai mică — până când se descoperă la fața locului că pereții nu-s în plan, și atunci apare un supliment.
- Evacuarea molozului. Se uită sistematic, deși e muncă fizică grea și transport real.
- Protecția zonelor nelucrate. Parchetul din hol, ușile care rămân, caloriferele. Când nu-s în deviz, de obicei nu-s nici pe șantier.
- Curățenia finală. Diferența dintre o casă predată și o casă în care mai ai o zi de frecat.
- Termenul. Un deviz fără termen e o ofertă fără angajament.
Toate lipsurile astea au același efect: mută costul din ofertă în viitor. Oferta câștigă comparația, iar diferența reapare mai târziu, când nu mai ai de ales.
Cele mai multe rânduri care lipsesc dintr-un deviz sunt lucruri care arată ca în fotografia asta: pregătire. Nimeni nu le fotografiază la final, pentru că la final nu se mai văd.
Când compari două oferte, întreabă-te unde e pregătirea în cea mai ieftină. De obicei nu lipsește munca — lipsește rândul care o numește.
Cum compari două oferte cinstit
Pune-le una lângă alta și fă un lucru simplu: numără rândurile. Apoi caută în oferta mai scumpă fiecare rând care lipsește din cea ieftină, și întreabă-l pe cel cu oferta mică cine face acea operație și din ce bani.
De cele mai multe ori răspunsul e unul din trei: „se face, doar că nu e trecut” — atunci cere-l trecut; „nu e nevoie” — atunci cere motivul tehnic scris; sau „se discută la fața locului” — asta e formularea prin care un supliment își anunță sosirea.
Verifică și dacă ambele oferte vorbesc despre aceeași treaptă de lucrare. O renovare parțială și una completă nu se compară, oricât de asemănătoare ar arăta cifrele. Cum se împart treptele și cum se calculează pe suprafață e explicat în articolul despre prețul manoperei.
Întrebările de pus înainte să semnezi
- Devizul ăsta e estimativ sau ferm, și ce îl face ferm?
- Ce se întâmplă dacă la demolare apare ceva neprevăzut — cine decide și cum se documentează?
- Cine cumpără materialele și cine dă lista de cantități?
- Cine e responsabilul de șantier și pe cine sun când am o problemă?
- Evacuarea molozului și curățenia finală sunt incluse?
- Care e termenul în zile lucrătoare și ce îl poate întârzia legitim?
- Ce acoperă garanția, cât ține, și cum se cheamă în caz de nevoie?
Oferta mai mică e de obicei mai scurtă, nu mai ieftină. Numără rândurile înainte să numeri banii.
Ce le spunem clienților care compară trei devize
Un executant serios răspunde la toate șapte fără să se enerveze. Reacția la întrebările astea spune, în multe cazuri, mai mult decât devizul în sine.
LIMITE
Ce nu poate garanta niciun deviz
Ca să fim corecți până la capăt, sunt lucruri pe care documentul nu le poate acoperi, oricât de bine ar fi scris.
- Ce e ascuns în structură. Instalații improvizate de un proprietar anterior, umezeală într-un perete comun, o șapă care se sfărâmă la prima lovitură. Se văd la demolare. Ce se poate garanta e procedura: le fotografiem, ți le arătăm, decidem împreună și abia apoi apare un act adițional.
- Deciziile schimbate pe parcurs. Mutarea unei prize după ce s-a închis peretele înseamnă spart, refăcut și rezugrăvit. Se poate face, dar are cost.
- Termenele altcuiva. O ușă comandată care întârzie la furnizor nu e în controlul nostru; ce e în controlul nostru e să nu blocăm restul lucrării din cauza ei.
- Prețul materialelor tale. Nu le ofertăm noi și nu punem comision pe ele.
Pe scurt
Un deviz bun are operații, cantități, prețuri unitare, termen și garanție. Oferta mai mică e de obicei mai scurtă, nu mai ieftină, iar diferența reapare mai târziu sub formă de suplimente. Cele șapte întrebări de mai sus le poți pune oricui, iar felul în care răspunde e jumătate din decizie.
Dacă vrei să înțelegi de ce manopera și materialele apar în două locuri diferite ale documentului, e explicat în articolul despre manoperă și materiale. Ce cuprinde fiecare serviciu în parte găsești pe pagina de servicii.
Vrei un deviz pe care chiar îl poți compara?
Venim, măsurăm și îți lăsăm documentul defalcat pe operații și cantități. Fără cost, fără obligație, cu răspuns în maximum 24 de ore lucrătoare.
